Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii credeau in puterea viselor de a prevesti viitorul si interpretau visele simbolice pe care le aveau in timpul noptii ca pe niste semne divine. Chiar si in Biblie, in Vechiul Testament, Dumnezeu graia prin proroci, iar unele dintre semnele pe care acestia le primeau din Cer veneau pe calea visului.
Si, ca tot ne apropiem de Craciun, insusi Iosif, tatal pamantesc al Mantuitorului Iisus a primit in vis vestea ca tanara sa logodnica Maria va avea un fiu. In intreaga istorie a omenirii, de la Geneza si pana in prezent, oamenii au acordat mereu credit viselor, folosind interpretarea viselor ca modalitate de a afla ce anume le rezerva viitorul. Asa cum astazi avem carti sau avem internetul la indemana pentru a ne “traduce” visele, in timpurile de demult oamenii mergeau la invatati care stiau sa citeasca visele, iar mai tarziu chiar preotii-interpreti din temple dadeau oamenilor raspunsurile pe care le cautau dupa vise tulburatoare. De asemenea, importanta viselor in viata oamenilor si credinta ca acestea sunt premonitorii si ca tine doar de inteligenta omului sa decripteze mesajul divin cuprins de vise, vine si din multitudinea de vise istorice, consemnate de-a lungul secolelor si aflate de noi astazi, din cartile de istorie. Stim astazi de pilda ca mama lui Buddha a aflat in vis ca poarta in pantece pe viitorul calugar, sotia regelui Cezar a visat moartea sotului sau si se pare ca insasi sotia batranului rege Priam a visat nenorocirile pe care avea sa le abata asupra Troiei nasterea fiului lor, Paris (celebru fie si numai datorita filmului Troia). De asemenea, si literatura abunda in vise considerate profetice si in talmaciri celebre ale acestora.
Este greu de crezut ca toate acestea pot fi doar coincidente sau chiar fictiune, la fel cum este greu de crezut ca toate visele sunt premonitorii, insa ceea ce este cert este ca si la acest moment oamenii mai cred in puterea unor vise de a anticipa viitorul.
