Cum sa fii un bun jurnalist de radio

Radioul este cunoscut ca cel care anunta primul, fiind astfel caracterizat de rapiditate si operativitate spre deosebire de televiziune de pilda, care daca obtine informatii - are nevoie totusi de un timp pentru a oferi un montaj video cat de cat calitativ. Dezavantajat de lipsa imaginii, in mod clar, jurnalistul de radio trebuie sa aiba anumite calitati si sa indeplineasca anumite conditii pentru a se adapta stilului radiofonic iar acestea nu sunt deloc putine.

Pentru a fi un bun jurnalist de radio, chiar daca lucrezi pentru un post local, de exemplu radio din Alba Iulia online, trebuie sa posezi anumite calitati, anumite atuuri. Oralitatea este caracteristica definitorie a stilului radio, iar cuvantul rostit devine mijlocul principal de exprimare, prin urmare un ton clar si o voce puternica te vor ajuta enorm daca vrei sa faci cariera in radio. Dictia si pronuntia sunt si ele foarte importante atunci cand vrei sa devii un om de radio, chiar daca este vorba despre radio Alba Iulia online. O voce puternica si un discurs omogen, fluent, poate sa impuna un anumit gand dar si un mare respect care il determina pe ascultator sa fie atent si sa asculte. De multe ori, ascultatorul iubeste sau pur si simplu place foarte mult o voce fara sa cunoasca felul in care arata fata persoanei din spatele microfonului pentru ca a ajuns sa iubeasca modul de exprimare si sentimentul provocat de vocea respectiva, iar infatisarea trece pe planul al doilea, nefiind astfel importanta.

Un lucru de stiut este ca chiar daca un text este citit de pe foi sau de pe script asa cum se intampla de exemplu in cadrul unui buletin de stiri de exemplu, acest lucru nu trebuie sa fie observat la citire in nici un caz. Se mai spune ca pentru a fi un jurnalist de radio bun trebuie sa stii sa il faci pe ascultator sa se simta privilegiat pentru simplul fapt ca are acces la acele informatii pe care tu i le furnizezi, care au fost stranse si concepute intr-un anumit format special pentru a-i face pe plac.

Ceasul

Nu mi-au placut niciodata obiectele de podoaba, nici la barbati, nici la femei. Evit permanent (chiar daca este la moda!!) portul de bratari, de cercei, de inele, brelocuri, etc., si simt o repulsie inexplicabila fata de aceste lucruri. Look-ul este cel cu care te nasti, nu cel care ti-l fabrici. Asa cred eu sau, mai bine zis, asa am crezut pina ieri cind am intrat intr-un magazin de ceasuri, la intimplare. Dintre toate exponatele de acolo, afisate ostentativ, mi-a atras atentia un ceas de mina, rotund, digital ( made in Japan), care afisa simultan, orele, secundele, data, ziua, luna, anul, tensiunea arteriala, glicemia si nordul geographic. Mi-a placut atit de mult incit l-am cumparat pe loc, renuntind la alte achizitii, pe care le tot aminasem. Era alimentat cu un graunte de uraniu radioactiv, incastrat intr-n minuscul sarcofag de plumb ( ca sa nu dauneze purtatorului), avind si patru rezerve, care se schimbau fiecare la douazesicinci de ani.

Cureaua neagra, din piele de sarpe, mi se potrivise perfect, cum observase si vinzatorul, aducindu-mi un plus de sobrietate ( nu ca n-as fi avut si fara ceas!). Inca din clipa cind l-am pus la mina si catarama sofisticata facu un declic surd, eliberind, probabil o pirghie de blocare, m-am simtit alt om, parca mai puternic si mai patruns de importanta. “Ce e cu tine, omule, ma intrebau cunoscutii pe care-i intilneam, intimplator, in drum, las-o dracului mai moale ca n-au intrat zilele-n sac!” Ridicam din umeri si-mi vedeam, in continuare, de mers, calcind din ce in ce mai energic, fara sa am vreo urgenta sau vreun interes. Ajuns acasa, spre seara, Rex ma primi latrind, evitind sa se mai gudure de picioarele mele, ca de obicei, iar Marga nici nu se misca din bucatarie. M-am intins o clipa, stors de efortul depus, apoi am adormit butuc, fara sa lamuresc lucrurile cu Marga, cel putin. M-am trezit a doua zi, constatind, cu stupoare, ca ceasul se oprise la ziua de ieri, la ora 21, adica la ora cind ajunsesem acasa. De ce se oprise, n-am inteles nici atunci, nici acum, dupa aproape douzeci de ani. Ceasornicarul, la care ma dusesem, paru si el depasit. Nu mai vazuse asemenea ceasuri . Ma sfatui sa merg la magazinul de unde l-am cumparat. Ceea ce am si facut. “ Este ultimul dintr-o colectie de o suta de ceasuri, produsa in Hon Kong, imi spuse vinzatorul. Se pare ca materialele folosite la ansamblarea lor nu provin din pepiniera noastra terestra, ci de altundeva ( nu m-ar mira sa fie mina extraterestrilor la mijloc!), fiindca toti cumparatorii s-au confruntat cu aceeasi problema, ca si dvs., iar expertii n-au putut da un verdict!” M-am uitat strinmb la dinsul. “ Nu puteai sa-mi spui toate astea atunci cind l-am cumparat?” Vinzatorul zimbi. ”Interesul meu era sa-l vind.!

N-am prea gasit cumparatori in ultimii cincizeci de ani!” Iesisem din magazine impacat cu ideia ca fusesem prostit, cind ma trezii acostat de un individ ciudat, maruntel de statura, cu capul mare si cu ochii oblici.”Aveti probleme cu ceasul?” ma intreba el amabil.” Da, zic, s-a oprit de cum l-am cumparat! E o ciudatenie cu ceasul acesta!” Necunoscutul se arata neincrezator. “ Pot sa-l vad si eu?”. “ Da”, zic, tragind manseta hainei Puteti!” Omul il atinse cu degetele si ceasul porni pe loc, autoprogramindu-se automat. “ Vad ca si-a revenit! spuse. De acum inainte nu se v-a mai opri nici peste o mie de ani! Ati fost inclus in programul nostru, intergalactic, de monitorizare experimentala. Intr-o zi o sa va rapim un pic, daca nu va suparati!”

Mancare libaneza; sarmalute in foi de vita, un aperitiv cald ce nu trebuie ratat

Cu siguranta exista foarte multe persoane care au incercat, cel putin o data, mancare libaneza. Desi isi are originile pe alt continent, bucataria libaneza a devenit din ce in ce mai indragita de romani, ceea ce dovedeste ca gustul aromat si condimentat este unul pe placul romanilor.

Daca va numarati printre iubitorii mancarii libaneze, atunci va oferim o reteta de aperitiv libanez pe care, cu siguranta, o veti indragi. Este vorba de sarmalute in foi de vita, o reteta vegeratiana pe baza de orez ce poate fi servita atat calda, cat si rece, gustul fiind la fel de apetisant si aromat. Cantitatile ingredientelor difera in functie de numarul de sarmalute pe care vreti sa le preparati. Pentru o portie normal puteti folosi:
1 borcan de foi de vita de vie
1 cana si jumatate orez
1 ceapa alba medie
2 rosii proaspete medii (iarna puteti folosi pasta de rosii)
condiment sare, piper
zeama de la 1 lamaie
patrunjel
ulei de masline

Pentru inceput trebuie sa spalati bine orezul in mai multe ape, sa tocati foarte marunt ceapa si rosiile. Caliti putin ceapa cu rosiile, adugati orezul si condiment si 1 cama de apa si lasati pana ce apa este in totalitate absorbita. Lasati compozitia sa se raceasca si dup ace s-a racit incepeti sa formati sarmalutele. Pentru a nu va da batai de cap, trebuie sa luati frunza de vita sa-I taiati codita sis a o asezati in palma cu nervuri in sus. Luati din compozitie o lingura si puneti-o in parte de sus a frunzei dupa care rulati o data si apoi strangeti partile laterale spre mijloc si rulati pana la varf. In cazul in care folie de vita de vie sunt mai tari, puteti sa le ungeti cu ulei de masline ceea ce va va ajuta atat la fixarea acestora, cat si la fragezirea lor. Pentru un gust aparte asezati sarmalutele libaneze intr-o oala de lut pe fundul careia puneti putin ulei de masline si cateva frunze de vita. Amestecati o cana de apa cu zeama de lamiae si turnati peste sarmalute, mai puneti cateva frunze de vita de vie si deasupra, puneti capacul si da-ti la cuptor pentru 1h30.

Sarmalutele in foi de vita specifice mancarii libaneze se pot servi si calde si reci, gustul dulce acrisor specific acestei bucatarii fiind unul de neuitat.

Cat de util ne este un site de moda si cum ne poate ajuta el?

Cumparaturile sunt o modalitate moderna de a ne petrece timpul liber si de a gasi cele mai bune oferte, cele mai interesante haine sau produse.

Femeile adora shopping-ul prelungit prin magazinele cu haine, barbatii cauta cu frenezie costume, cravate, camasi, pantofi.

De cand a aparut Internetul si toata lumea are acces la el, cumparaturile au devenit si mai simple gratie spatiului virtual si magazinelor online cu haine sau incaltaminte. Totusi, mai util si mai interesant decat site-urile de unde putem face cumparaturi este un site de moda.

Practic pe un astfel de site gasim cele mai noi tendinte in moda, gasim trucuri si ponturi pentru a fi la moda, vedem care sunt tendintele internationale si ce au mai nascocit cei mai in voga designeri. Tot aici gasim si cele mai bune oferte in materie de tinute pentru fiecare sezon, sfaturi pentru accesorizare sau tipuri de haine care nu se demodeaza niciodata.

De asemenea, pe un site de moda sunt numeroase articole despre diverse stiluri in moda actuala, despre designeri si idei ale acestora care se vor reflecta in creatii viitoare, dar si pareri de la specialisti avizati si numeroase modele de asortare a hainelor cu o anume incaltaminte, poze de la marile prezentari de moda.

Un site de moda poate gazdui si numeroase concursuri cu tematica legata de tendinte si trenduri, de anumite tipuri de tinute care ar merge in anumite sezoane, dar si blogurile unor vedete din lumea modei autohtone sau pareri care apar sub forma de editoriale din partea unora dintre cei mai mari designeri natioanali sau internationali.

Userii care nu stiu un anumit lucru legat de moda pot sa isi gaseasca raspunsul la cele mai complicate intrebari prin forumul activ de pe fiecare site de profil. Site-ul de moda este intocmai ca o enciclopedie specializata pe moda, astfel ca orice referinta legata de un anumit termen legat de imbracaminte, design, incaltaminte, creatie vestimentara isi poate gasi o explicatie coerenta intr-una dintre postarile de pe website.

Viata la bloc

Pentru insomniaci viata la bloc este o bucurie, insa pentru oamenii normali ( nu vorbesc despre mine!) este un calvar. Citiva propietari au ciini, pisici, papagali, tot felul de dracovenii, iar peste drum, la casele cu gradini si curte, nu lipsesc lighioanele, as zice chiar, dimpotriva. Noaptea, cind incepe viata lor adevarata, sa tot dormi. Nu lipsesc schelalaitul ciinilor inchisi in casa de catre stapinii lor plecati la vreo nunta, mieunaturile pisicilor violate, strigatele de lupta ale motanilor infierbintati, hu-hu-rile bufnitelor, trezite din somn, tipetele liliecilor sau motoarele motocicletelor, turate la maxim. Continuu. Pui capul pe perina (dupa vreun schertando, in mi minor!) si izbucneste altceva, un conflict intre animalute, intre betivi sau oamenii strazii. Cite unul mai nervos iese la geam si injura de mama focului, inutil insa, viata de noapte a orasului curge mai departe, in ritmurile ei, fara sa dea socoteala la nimeni. Disperat iti tragi plapuma, patura, cearsaful ( depinde ce ai!) peste cap, incercind sa mai inchizi o clipa ochii ( macar o clipa!), fara succes insa. Zgomotele ajung si acolo, mai infundat, ce-i drept, dar ajung. Sun la Politie, la Pompieri, la Urgente, la Presedentie. Zadarnic. Nu se poate face nimic. „Asa-i la bloc! imi zice ironic cineva plictisit. Fa-ti vila la munte, dom`le!”.